Gallery

Putem fi fericiti. Dar vrem?

„În timp ce înteleptul este fericit si în iad, prostul sufera si în rai.”

Într-un mic orasel traia o femeie cu cei doi feciori ai ei. Unul dintre feciori era negustor de umbrele iar celalalt îsi câstiga existenta vânzând sandale.

Aceasta femeie era mai mereu trista. Vazând-o mereu în aceasta stare de tristete, un om a întrebat-o:

– Ce te supara femeie? Ce necaz îti chinuie sufletul?

Femeia îi raspunse:

– Vezi dumneata, acum ploua. Unul din feciorii mei traieste din vânzarea de sandale. Din cauza vremii afacerea lui are de suferit. Cum sa nu fiu necajita?

Peste câteva zile soarele îsi facu simtita prezenta în micul orasel dar mai putin în inima femeii caci ea tot trista si abatuta era. Nedumerit acum, omul o întreba din nou:

– Acum e soare, nu asta asteptai? Feciorul tau are acum o afacere prospera vânzând sandale, de ce esti în continuare suparata?

Femeia îi raspunse:

– Ooo, vezi dumneata, celalalt fecior al meu vinde umbrele. Cine cumpara umbrele pe vremea asta însorita? Întelegi acum de ce sunt trista?

– Sunt si mai nedumerit acum, raspunse omul. Din câte mi-ai vorbit despre feciorii tai, eu înteleg ca tu ar trebui sa fii mereu o mama fericita. Când ploua, feciorul tau care vinde umbrele prospera iar când e soare celalalt fecior al tau vinde sandale.”

 

Morala:

De cate ori in cursul unei zile nu protestam? Protestam ba ca e prea cald, ba ca e prea frig. Nimic nu ne multumeste si in vanatoarea noastra de ocazii de a fi nemultumiti si a arata asta, pierdem oportunitati si motive de a profita de darurile pe care “acum” ni le aduce.

 

Sursa: de pe net.

(553)

Comments are closed.